logo

Thursday 24th of July 2014

Home Pagini de istorie Statul Dac de la BUREBISTA la DECEBAL
PDF Imprimare Email

STATUL DAC DE LA BUREBISTA LA DECEBAL

 

1. Înflorirea societatii dace

- În secolul al II-lea î.Hr. societatea daca cunoaste o rapida si complexa dezvoltare: in timp ce asezarile vechi se extind, se întemeiaza asezari noi; apar cetati ridicate pe înaltimi: Costesti, Capâlna, Bâtca Doamnei; înfloreste metalurgia; folosirea plugului cu brazdar de fier si roata olarului sporesc productivitatea;

- Societatea daca este acum clar impartita în nobili (tarabostes, pileati) si oameni de rând (comati), bogati si saraci.

2. Unificarea dacilor

- Cauzele aparitiei statului dac au fost: unitatea etnica si lingvistica a dacilor; pericolele care amenintau Dacia (celtii, dinspre vest, romanii, dinspre sud); aparitia unei personalitati politice si militare remarcabile.

- Zona Muntiilor Orastiei, din interiorul arcului carpatic, reprezinta nucleul statului dac. Cogaionon, muntele sacru al dacilor era situat in acesti munti, care, de asemenea, erau foarte bogati in fier.

- Burebista devine rege în jurul anului 882 î.Hr. În scurt timp el reuseste, ajutat de marele preot Deceneu, sa uneasca toate triburile dace, dând nastere unui stat puternic. Unirea s-a facut pe doua cai: pe cale pasnica sau pe cale razboinica.

 

3. Campaniile lui Burebista

- În 60-59 î.Hr. Burebista duce o campaniie victorioasa împotriva celtilor care amenintau Dacia dinspre nord-vest.

- Dupa 55 î.Hr. Burebista supune cetatile grecesti de pe malul Marii Negre, de la Olbia pâna la Apollonia. Unele cetati au fost supuse pasnic (Tyras, Tomis, Callatis, Dionysopolis, Apollonia), altele prin lupta. Stapânirea oraselor grecesti a avut o mare importanta economica pentru statul dac.

- Campaniile de pe tarmul Marii Negre duc lla retragerea scitilor pe valea Donului, de unde au venit initial.

- Dupa 48 î.Hr. Burebista a purtat lupte victorioase cu celtii din nord-vestul si sud-vestul Daciei (mentionate de Strabon).

 

4. Statul lui Burebista

- Stapânirea lui Burebista se întindea, la mijlocul secolului I î.Hr., de la Dunarea Mijlocie si Morava (vest), Muntii Balcani (sud), Marea Neagra, Bug (est), Carpatii nordici (nord).

- O inscriptie greceasca îl numeste pe Burebista "cel dintâi si cel mai mare dintre regii din Tracia".

- Dupa Strabo, Burebista putea ridica o armmata de 200.000 de oameni.

 

5. Zona Muntiilor Orastiei

- Zona Muntiilor Orastiei, numiti si Muntiii Sureanu, au reprezentat centrul economic, politic si spiritual al Daciei. Cogaionon (sau Kogaion, Kogaionon), "Muntele Sacru", este identificat de istorici si arheologi cu Dealul Gradistei, cu o inaltime de 1200 m.

- Sistemul de fortificatii din zona Muntiillor Orastiei a fost realizat in timpul domniei lui Burebista. Acesta cuprindea: cetati: Sarmizegetusa, Costesti, Blidaru, Piatra Rosie, Capâlna; si asezari: Costesti, Fata Cetii, Fetele Albe. Zidurile cetatilor au fost construite dupa o tehnica specifica, pe care o numim murus dacicus.

 

6. Politica externa

- În 48 î.Hr. Burebista se amesteca în rrazboiul civil de la Roma dintre Caesar si Pompeius. Burebista îsi acorda sprijinul lui Pompeius în schimbul recunoasterii statului sau. Ajutorul sau nu mai ajunge la Pompeius, care este învins de Caesar.

- Caesar intentioneaza sa-i pedepseasca pe daci si se pregateste sa porneasca razboi împotriva lui Burebista. Expeditia nu mai are loc pentru ca Caesar este asasinat la 15 martie 44 i.Hr.

- Dupa scurt timp este Burebista va avea acceeasi soarta, fiind de asemenea asasinat. Presupunem ca a existat un complot al nobililor.

 

7. Dacia dupa moartea lui Burebista

 

- Dupa moartea lui Burebista, întinsa stappânire a acestuia se împarte în patru, apoi în cinci regate mai mici. Cetatile grecesti de pe tarmul Marii Negre si triburile celtice nu mai recunosc autoritatea statului dac.

- Deceneu este rege peste statul aflat în zona Muntiilor Orastiei. Asadar, Deceneu are functiile de rege, mare preot si judecator suprem. "Muntele Sacru" (Kogaionon) devine resedinta regala - Sarmizegetusa Basileion. Deceneu ridica noi sanctuare la Sarmizegetusa.

- Astfel, putem vorbi despre o continuitatee statala in zona Muntiilor Orastiei. Dupa Deceneu au domnit la Sarmizegetusa urmatorii regi: Comosicus, Scorilo, care a domnit timp de 40 de ani, Duras, care a condus o expeditie la sud de Dunare.

- Alti regi daci despre care avem informatiii au fost: Dicomes, ruda cu Burebista, a condus un regat între Carpati si Nistru; Dapyx, Zyraxes - în Dobrogea; Roles, Cotiso - în Muntenia.

 

8. Dacia în sec I d.Hr.

 

- În secolul I d.Cr. Dacia începe un procces de integrare culturala in lumea romane. Conducatorii Romei considera pe daci un popor civilizat, iar Dacia, o tara bogata.

 

9. Expansiunea romana. Campanii ale dacilor

 

- În anul 15 d.Hr. Romanii creeaza provinccia Moesia (în sudul Dunarii), la care în 46 d.Hr. este anexata Dobrogea. În vestul Daciei, este creata în 9-10 d.Hr. provincia Pannonia.

- Regii daci au condus mai multe campanii împotriva romanilor. Cea mai importanta a fost campania lui Duras din iarna 85/86 d.Cr.

- Domitianus, împaratul romanilor vine cu armata la Dunare si îl respinge pe regele dac. Planuieste invadarea Daciei.

 

10. Campania romana din 87. Victoria dacilor de la Tapae

- Cornelius Fuscus, general roman, conducând o armata formata din 5-6 legiuni trece în 87 Dunarea, pe un pod de vase. Înainteaza prin Banat si strabate Portile de Fier ale Transilvaniei.

- Armata romana este atacata de daci la Tappae. Dacii câstiga lupta. Fuscus este ucis in timpul luptei, iar o legiune romana este complet nimicita (steagurile si masinile ei de razboi sunt capturate de daci).

 

11. Diurpaneus - Decebal

- Conducatorul dacilor în lupta de la Tapaae a fost Diurpaneus, un nobil (taraboste) din sud-vestul Daciei.

- Dupa aceasta mare victorie, Diurpaneus este considerat de geto-daci un semizeu. Duras îi cedeaza tronul Daciei (87), iar noul rege primeste numele de Decebal, care înseamna "cel puternic", "cel viteaz". Este recunoscut ca rege de catre toti dacii.

 

12. Campania romana din 88. Pacea

- În 88 generalul roman Tettius Iulianus ttrece Dunarea, urmând acelasi drum ca si Fuscus. Se da din nou o lupta la Tapae, dar romanii ies învingatori. Insusi marele preot, Vezina, scapa cu greu din lupta. Tettius Iulianus nu poate înainta mai departe. Decebal cere pace, dar Domitianus refuza.

- Domitianus este înfrânt în Pannonia dee niste populatii germanice si renunta la continuarea razboiului cu dacii. Trimite solie la Decebal si încheie pace (89). Tratativele au fost purtate de Diegis, fratele lui Decebal. În urma întelegerii Decebal primeste de la Domitianus bani si mesteri. Pacea din 89 a fost un compromis.

13. Marcus Ulpius Traianus

 

- La 18 septembrie 96 Domitianus este asasiinat, iar Marcus Cocceius Nerva este proclamat împarat.

- Marcus Ulpius Traianus, o persoana cu exccelente calitati militare, obtine victorii in Panonia, in timpul unor campanii impotriva triburilor germanice. Traian este adoptat ca fiu de Nerva, care îl proclama asociatul sau (imperator et consors).

- Cand Nerva moare, in ianuarie 98, Traian devine împarat.

 

 

RAZBOAIELE CU ROMANII (101-102, 105-106 d.Hr.)

 

1. Statul lui Decebal

- Statul lui Decebal este mai mic decât stapânirea lui Burebista, dar era mai unit si mai bine organizat. Acest stat întindea de la Tisa pâna la Siret si de la Carpatii Nordici pâna la Dunare.

- Aceasta perioada, ultimul deceniu al seecolului I d.Cr. si primii ani ai secolului II d.Cr., este perioada de maxima dezvoltare a societatii dacice: in timpul lui Decebal au fost construite, la Sarmizegetusa, Soarele de Andezit si sanctuarele patrulatere; în zona Muntiilor Orastie existau cele mai mari ateliere de metalurgie din afara lumii greco-romane. Decebal a dublat de asemenea, incintele cetatilor Piatra Rosie si Blidaru.

 

2. Cauzele noilor razboaie

- Au existat mai multi factori care l-au determinat pe Traian sa redeschida conflictele cu dacii: nerespectarea pacii din 89 de catre Decebal (atragerea de transfugi romani în armata sa, aliante militare cu dusmanii romanilor - bastarni, roxolani); dorinta lui Traian de a dezbina pe barbari (sa împiedice alianta dintre sarmati si germani); un alt motiv important a fost reprezentat de bogatia Daciei.

3. Armata lui Decebal

- Putem estima ca Decebal dispunea de o armata formata din: 140.000 ostasi daci si 20.000 ostasi din partea aliatilor.

- Aceasta armata era pregatita de instructori romani, era cantonata în cetati de piatra si dispunea de masini de lupta.

4. Razboiul din anii 101-102

 

- Dupa trei ani de pregatiri, Traian paraseste în martie 101 Roma. Grosul armatei trece Dunarea pe la Viminacium (în Serbia), pe pod dublu de vase. Restul armatei a trecut fluviul pe la Dierna. Jonctiunea celor doua coloane s-a facut la Tibiscum de unde s-au îndreptat spre Sarmizegetusa.

- Decebal îi ataca pe romani la Tapae. Se da o mare batalie în urma careia dacii, desi înfrânti, se retrag în ordine.

- Legiunile romane ajung la sistemul de fortificatii din zona Muntiilor Orastiei. Venirea iernii si luptele purtate pâna atunci îl conving pe Traian sa întrerupa campania.

- Decebal împreuna cu aliatii sai (bastaarnii si roxolanii) ataca garnizoanele romane din sudul Dunarii. Scopul sau era de a-i determina pe romani sa paraseasca Banatul.

Planul lui Decebal nu reuseste pentru ca Traian vine doar cu o parte din legiuni. si îi invinge pe daci. O lupta importanta s-a dat la Adamclisi. (sudul Dobrogei). În amintirea acestei victorii, Traian va ridica aici, în 109, monumentul Tropeaum Traiani.

- În primavara anului 102 romanii reiau luptele în Dacia. Înainteaza spre Sarmizegetusa. Dupa un greu asediu, este cucerita cetatea de la Costesti si probabil cetatea de la Capâlna. Decebal cere pace, iar Traian accepta.

 

5. Pacea din 102

- Pacea contine conditii deosebit de grelle pentru Decebal: dacii au nevoiti sa predea toate armele si masinile de razboi romane si sa darâme zidurile cetatilor; au renuntat la teritoriile ocupate de romani (Banatul, Oltenia, Muntenia, sudul Moldovei); nu mai aveau voie primeasca fugari din imperiu sau sa faca aliante cu dusmanii Romei.

 

6. Razboiul din anii 105-106

- Între anii 102-105 atât Decebal cât si Traian fac pregatiri intense pentru reluarea luptelor. Traian construieste cu ajutorul lui Apollodor din Damasc podul de piatra de peste Dunare, de la Drobeta. Decebal îsi reface armata si cetatile, in timp ce creeaza noi aliante, împotriva romanilor, cu neamurile vecine.

- În iunie 105 Traian paraseste din nou Roma. Trece Dunarea pe podul de la Drobeta. Atacul principal este îndreptat împotriva Sarmizegetusei. Armata romana a înaintat pe mai multe coloane: prin Banat (pe la Tapae), prin Oltenia (pe valea Oltului si valea Jiului), prin Muntenia.

- Sunt distruse cetatile de la Costesti, Blidaru, Piatra Rosie. Sarmizegetusa este cucerita în urma unui lung asediu.

- Decebal se retrage în Carpatii Orientali, dar este urmarit de cavaleria romana. Înainte de a fi prins îsi ia singur viata.

- Pâna în vara anului 106 sunt înfrânte si ultimele rezistente ale dacilor.

O diploma militara din 11 august 106, descoperita la Porolissum, mentioneaza Dacia ca provincie romana.

 

7. Urmarile razboaielor

 

- Statul dac este desfiintat, cea mai marre parte din teritoriul lui fiind transformat în provincie romana.

- Traian duce la Roma o mare cantitate de aur (165 tone) si argint (331 tone) drept captura de razboi, care va ajuta mult economia slabita a imperiului si cu care va fi folosita si la construirea Forumul lui Traian. În amintirea luptelor cu dacii, în Forumul lui Traian va fi ridicata Columna lui Traian (103). Minunata constructie, care inca sta in picioare, înfatiseaza scene din cele doua razboaie.

 

 

DACIA - PROVINCIE ROMANA. NASTEREA UNUI NOU POPOR, ROMÂNII

 

 

1. Provincia Dacia

 

- Provincia Dacia a existat între 106-271 d.Hr. Ea nu cuprindea toate teritoriile locuite de daci. Crisana, Maramures, nordul si centrul Moldovei ramân în continuare locuite de dacii liberi.

- Traian a ramas în Dacia pâna în 107, pentru a organiza noul teritoriu.

- În 108 este întemeiata capitala provinciei, Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa.

- Alte orase importante din Dacia au fost: Apulum, Napoca, Potaissa, Drobeta, Dierna, Tibiscum.

 

2. Continuitatea dacilor

 

- Unii autori antici au afirmat ca populatia daca a fost complet nimicita în urma celor doua razboaie cu romanii. Acest lucru nu este adevarat.

- Dovezile ca în Dacia a continuat sa exiiste o numeroasa populatie autohtona sunt urmatoarele:

- Majoritatea istoricilor antici nu au afirmat ca dacii ar fi murit cu totii. Spre exemplu, istoricul Dio Cassius precizeaza ca multi daci au trecut de partea romanilor, în timpul celor doua razboaie. Scene de pe Columna lui Traian înfatiseaza reîntoarcerea dacilor la vetrele lor.

- Inscriptii si izvoare scrise mentioneza unitati formate din daci care stationeaza în diferite provincii din imperiu. Se cunosc un numar de 12 astfel de unitati militare.

- Numele dacice al localitatilor se pastreeza în timpul stapânirii romane (Apulum, Napoca, Drobeta, Dierna, Potaissa). Datorita prezentei autohtonilor în provincie, la noua capitala a Daciei romane este adaugat numele Sarmizegetusa.

- Se pastreaza de asemenea numele dacice aale râurilor, care sunt folosite si de catre romani (Maris, Samus, Alutus, Pyretus).

- Descoperirile arheologice sunt cele mai importante dovezi ale continuitatii dacilor: asezari si locuinte, necropele, obiecte de uz casnic, ceramica, unelte, toate de provenienta dacica.

 

3. Dacii liberi

 

- Dacii liberi sunt locuitorii Maramuresullui, Crisanei, Moldovei, teritorii care nu au facut parte din provincia Dacia.

- Acestia au pastrat un contact permanent cu dacii din provincie.

- Dintre dacii liberi mentionam pe:

a. Costobocii;

b. Carpii;

c. Dacii Mari.

- Dacii liberi au mai multe incursiuni înn teritoriile ocupate de romani. Cea mai importanta a fost aceea a carpilor din 245.

4. Retragerea aureliana

 

- Împaratul Aurelian a hotarât în 271 sa abandoneze provincia Dacia. El a luat aceasta decizie din motiv ca Dacia devenea tot mai greu de aparat.

- Armata si administratia s-a retras din provincie dar cea mai parte parte a populatiei a ramas pe loc.

- Dobrogea a facut parte din Imperiul Romaan pâna în 602.

 

5. Romanizarea dacilor

 

- Romanizarea este un proces specific Impeeriului Roman. El consta în:

a. patrunderea culturii si civilizatiei romane în provincii;

b. preluarea elementelor de cultura si civilizatie de catre populatia autohtona din provincii.

- Cel mai important element al romanizariii este limba latina. Dacii au preluat limba latina de la colonistii romani adusi din restul imperiului. În Dacia au fost adusi colonisti din provinciile: Pannonia, Gallia, Asia Mica, Hispania.

- Factorii care au contribuit la romanizarea Daciei au fost: administratia, organizarea militara, veteranii, colonistii, orasele, economia si legile romane.

- Romanizarea a continuat si dupa parasirea provinciei de catre romani.

- Consecinta romanizarii a fost formarea populatiei care vorbea latina populara, daco-romanii, din care printr-o evolutie de mai multe secole s-a format poporul român.

 


WebDesign/Hosting: DCS-Ktech - 2010.